...femeia cu cap de cal se trezi dimineata, era inca intuneric. Nu aprinse lumina pina ajunse la oglinda cea mare, din baie... Avea in suflet credinta ca Dumnezeu i-a ascultat rugaciunea pe care o tot repeta din clasa a IV-a..." schimba-mi Doamne chipul..." Dumnezeu o auzise de fiecare data, dar mereu era curios sa vada cit rezista credinta femeii.
Implinea o virsta frumoasa - daca nu s-ar fi uitat in oglinda - peste citeva zile. Bijbiia dupa intrerupatorul de lumina din baie, se ruga in gind ca macar acum, inainte de ziua ei de nastere, sa-i fie ascultata ruga. Nu de alta, dar trebuia sa behaie citeva minute in prezenta invitatilor, niste armasari cu cap de oaie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu